Obiective turistice

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”

Biserica ortodoxă din lemn a fost construită în 1795-1797 în onoarea lui Sf. Nicolae. Este situată în partea de est al orașului. Construcția a fost realizată de meșteri din Bucovina. Clădirea fiind monument istoric, are acoperișul înalt, iar structura este în formă de trei lobi. Clopotul bisericii este de asemenea demn de remarcat.

Biserica a fost sfințită în 1837 de către episcopul român, Lemeny János. Obiectele de mobilier ale bisericii sunt valoroase, printre altele, picturile murale- cele zece icoane vechi, care sunt capodopere ale picturii naive. În același timp în interiorul bisericii se găsesc mai multe obiecte de neprețuit, cum ar fi candelabrul sculptat din lemn de tei, cele patru cruci ceremoniale, sau icoanele care îl înfățișează pe Sf. Nicolae.

Pe cele patru coloane ale bisericii se pot vedea inscripții datând din 1824, scrise cu litere chirilice. Pe piedestalul altarului sculptat din piatră este scris cu litere chirilice numele RONCAN, care probabil indică numele fondatorului bisericii. Acest nume este folosit și acum în Bilbor.

La sfârșitul secolului XIX., pe partea de sud al clădirii a fost ridicat un pridvor simplu cu piloni sculptate.

Biserica a fost renovată de mai multe ori de-a lungul anilor, o restaurare majoră a avut loc în 1973-74, după care în 1979 biserica a fost resfințită de către episcopul din Alba Iulia, PS Emilian. Acum câțiva ani biserica a fost din nou renovată. În jurul monumentului istoric se găsesc morminte sculptate din piatră. Poarta de lemn al cimitirului este de asemenea remarcabilă.

Biserica ortodoxă „Sf. Ap. Petru si Pavel” (1936)

Între 1933-1937, se ridica noua biserică cu hramul „Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, așezată în centrul localității, construită în stil bizantin, cu 3 turnuri, 2 spre apus și unul spre răsărit cu o cupolă.

Iconostasul bisericii a fost realizat de cunoscutul pictor Aurel Ciupe (1900-1988), profesor la școala de arte frumoase din Cluj și rector al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj între anii 1950-1956. Acest profesor emerit a executat lucrări din zona Mureș-Toplița sub comanda Arhidiecezei Alba-Iulia: Capela Băile-Sovata, Iconostasul Bisericii Bilbor, Iconostasul bisericii Bărdești, Iconostasul bisericii din Iernut, menționate în memoriile „Născut odată cu secolul” din anul 1998.

Cu toate că în localitate oamenii erau marcați de sărăcia din zona montană, ei participă cu mult suflet la terminarea acestui locaș. Prestează foarte multe zile de muncă pentru arderea și stinsul varului și pentru transportul materialelor de construcție.

Recepția edificiului se realizează în anul 1937, de către reprezentanții Oficiului Protopopesc al Gheorgheniului.

Clădirea școlii generale – (monument istoric 1936)

În ziarul „Glasul Muresului” – an III, no. 72 din 15 august 1936 se consemnează: „Comuna Bilbor curat românească, izolată complet până după război de restul împărăției habsburgice, țăranii trăind o viață de pastori cu adevărat patriarhală, dezinteresați de treburile publice, ajunge într-un interval de timp foarte scurt pivotul românismului știutor de carte din regiune.

Aici se păstrează portul nostru național nealterat, obiceiurile noastre cu pronunțat colorit dacic, a neaoșei noastre limbi romanești, într-un cuvânt o comoară istorică, așezată pentru o trainică păstrare în creierul munților Călimani, în apropierea faimosului „triplex confinium” (tripla graniță dintre Ardeal-Bucovina–România), ajunge azi una dintre cele mai frumoase comune românești din intreaga țară„.

Acest document a fost scris în 1936 ca un elogiu adus oamenilor din Bilbor pentru terminarea construcției în roșu a noii școli din cărămidă, cu 5 săli de clasă, un laborator, spațiu pentru biblioteca școlară, locuință de două camere pentru director și în demisolul clădirii un spațiu pentru internat și magazie.

Monumentul Eroilor – (din primul și al doilea război mondial)

La cota 1.700 în Poiana Harlangia, se află la groapa comună mormintele individuale ale eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, actuala conducere a comunei Bilbor a instalat şi sfinţit două plăci comemorative cu înscrisul: „Glorie nepieritoare ostaşilor Armatei Române căzuţi eroic pe aceste plaiuri în războiul pentru reîntregirea şi unitatea naţională a României”.

„Mlaștina mineralizată Dobreanu” – (rezervație botanică)

Mlaștina „Pârâul Dobreanu” de la Bilbor cea mai importantă mlaștină a depresiuni este mlaștina Dobreanu, are o suprafață de 3,5ha, iar grosimea turbei ajunge 2,3m. Mlaștina este alimentată cu izvoare de ape minerale bicarbonate, bogate în calciu. Datorită acestui fapt, în turbă se găsesc straturi de tuf calcaros și relicve de plante învelite în calcar.

Din cercetările academicianului Emil Pop, rezultă că mlaștină s-a format în era glaciară, iar relicvele de plante existente aici aparțin acestei epoci: (trifoiul lutrei) Menyanthes trifoliata, Swertia perenis, Calamagrostis neglecta (trestia de câmp) , Ligularia sibirica (limba siberiană).

Pârăul Dobreanului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în partea nordică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Bilbor.
Rezervația naturală cunoscută și sub denumirea de Mlaștină cu Borviz sau Mlaștină Dobreanu, are o suprafață de 4 ha, și se află în Depresiunea Bilbor, pe malul drept al pârâului Dobreanu, afluent al Bistricioarei. Accesul se face din partea de nord a Satului Bilbor spre vest, printr-un drum secundar desprins din DJ174A.